kisvasut.hu - kisvasut.hu - Vasúttörténet - Erdély | ||||
Calea feratã de interes local (HEV) Covasna - Térrét a fost pus în funcþione în anul 1892, având nu ecartament de 760 mm. La capãtul din Covasna al liniei a fost amenajat. Posibilitate de întoarcere a fost realizat doar la capãtul de sus al linei lungi de 5,8 km. Linia a fost condusã aºa încâtsã treacã pe lângã comuna (mai târziu oraºul) Covasna, dar la Voineºti deja mergea pe lângã case, iar la sfârºit ajungea în fermecãtoarea ºi îngusta Vale a Zânelor. Staþia cu trei linii de aici servea pentru întoarcere precum ºi pentru schimbarea vagoanelor, deoarece aici fãcea HEV legãtura joncþiunea cu ceea ce astãzi este unic ca monument industrial în lume, prin planul înclinat gravitaþional, cu extinsa reþea de ºine pentru exploatarea pãdurii din împrejurimile localitãþii Comandãu. Beérve a faluba. Planul înclinat este astãzi unic în lume prin sistemul sãu gravitaþional, ceea de înseamnã cã vagoanele încãrcate trãgeau în sus prin greutatea lor vagoanele goale. Lungime planului înclinat este de 1236m, iar panta medie este de 275. S.C. Industria Lemnului din Transilvania S.A. a amenajat pentru prima datã un gater pentru prelucrarea lemnului la Gyula aflat la 6,6km de Comandãu, iar puþin mai târziu ºi la Comandãu. Centrul satului ºi singura lui industrie era gaterul ºi centrul de cale feratã forestierã. ªi astãzi, corespunzãtor cu traficul de altãdatã, gara din Comandãu are patru linii. De aici duceau liniile la fabrica de cherestea ºi în clãdirile adiacente (centrala termicã, atelierul de reparat) ºi spre celelate linii: planul înclinat de la Covasna, la Neruja, în valea Bâsca Micã ºi Mare, etc. Cea mai mare extindere a reþelei afost în jur de 200 km. De-a lungul istoriei sale, reþeaua s-a schimbat mult: când afost prelungit, când s-au desfiinþat pãrþi ale linei. Din parcul de maºini ºi astãzi este operaþional locomotiva cu aburi cu numãrul de linie 763-247. Locomotiva a fost fabricatã de cãtre întreprinderea Krauss München. A funcþionat pânã la închiderea cãii ferate. Cauzele desfiinþãrii traficuluiDecãderea continuã a cãii ferate, avansarea tot mai mult a motorizãrii ºi a faptului cã anumite pãrþi au fost..!!! primele linii ridicate (în anii 1969 - 1974) au fost cele care duceau spre Nehoiu prin Valea Bâscii Mici ºi Mari. Pânã în anul 1991 au fost desfiinþat la sud de Comandãu reþeaua spre Gyula. Dupã schimbãrile politice marea majoritate a pãdurilor au devenit proprietate privatã, iar majoritatea proprietarilor transportã lemnul cu autocamioane. De pe suprafeþe întinse (de ex. valea Bâsca Micã) lemnul este transportat nu la Comandãu ci pe partea esticã a Carpaþilor. În 1995 vântul a distrus tone întinse de pãdure. Pânã la regenerarea vegetaþiei au fost întroduse restricþii de exploatare: din cei 180.000 m3 de cherestea de pânã atunci, s-a trecut la 50.000 m3, din care doar 10.000 m3 revenea fabricii din Comandãu. În 1996 în Valea Zânelor a izbucnit un foc de pãdure. ªi planul înclinat a fost mistuit de flãcãri. Prin unirea foºtilor ºi actualilor muncitori ai cãii ferate ºi a celor care îi sprijineau s-a reuºit reconstrucþia planului înclinat. În 1999 fabrica de cherestea din Comandãu a fost închisã. În consecinþã ºomajul a crescut pânã la 90% în localitate. Ultimele zile ale cãii ferate au fost tot în octombrie 1999.
| ||||
(c) Kisvasutak Baráti Köre Egyesület -
Impresszum -
Hír küldés -
Üzenet Belépés - Webmail - Intranet - FAV - EgyesületOnline |